Economice

Prețul grâului românesc comunicat de stat a ajuns la maximum ultimilor opt ani. Este însă sub cel la care traderii fac efectiv tranzacții

În timp ce bursa Euronex afișează cotații record la prețul grâului de panificație – 283,5 euro tona livrabilă în martie 2022, adică maximum ultimilor 13 ani și jumătate – în porturile locale avem cel mai scump grâu din iunie încoace, dar mult sub cel din alte puncte fierbinți ale Europei precum Rouen (Franța), Hamburg (Germania) sau Zachodni (Polonia).

De asemenea, potrivit ultimelor date ale Comisie Europene (28 octombrie 2021), care colectează informații de la statele membre, prețul DEPSILO al grâului în Banat era la maximum ultimilor opt ani, respectiv 228 de euro tona. Raportat la prețurile din restul Europei, avem însă al treilea cel mai mic preț din UE, după Bratislava (209 euro tona preț DEPPROD) și Praga (220 de euro tona, preț DELFIRST). În schimb, în Hamburg, prețul mediu era de 277 de euro, în Rouen – 275 de euro tona, iat în Bolognia de 298 de euro tona. Pentru Polonia nu sunt date disponibile.

Anteriorul record în Banat a fost marcat în octombrie, când tona ajunsese la 220 de euro. Cotații de peste 200 de euro au început să apară începând cu iunie 2021.

În ceea ce privește situația din portul Constanța, ultima cotație publicată de Comisia Europeană datează din 21 octombrie, când prețul FOB era de 224 de euro tona, cu 7,6% față de perioada similară a anului trecut și peste prețurile raportate începând cu 1 iulie încoace.

Față de prețurile din restul Europei, avem și în acest caz al treilea cel mai mic preț, după Bratislava (190 de euro) și Dobrich Bulgaria (220 de euro tona).
Analizând cotațiile de anul trecut în România vs ceilalți mari producători, Franța, Germania, Polonia, reiese că diferențele de preț între cele patru state erau mult mai mici în trecut. Mai exact, la final de octombrie, prețul mediu al grâului pentru panificație era de 178,3 euro în Banat, 172,9 euro tona în Zachodni (Polonia), 209 euro tona în Hamburg și 211,7 euro tona în Franța.

Prețul grâului în România (mov și grena), Franța (albastru deschis, lila), Polonia (verde, bleu, roz deschis), Germania (roz)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SURSA- Comisia Europeană

Probleme de raportare? Care sunt, de fapt, prețurile cerealelor din România

“Vor exista mereu diferențele de preț între piață locală și alte piețe din UE. În general prețul este format de prețul plătit de consumatorul local sau internațional din care se scade costul logisticii între destinație și origine. Prețurile afișate de Comisia Europeană nu corespund realității în cazul României. Nu cunosc sursa informațiilor transmise la Bruxelles. Dar nivelul de acuratețe lasă mult de dorit”, a explicat pentru Economica Victor Beznea, general manager al traderului de cereale Patberg INTL și Secretar General ARCPA – Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole.

Acesta exemplifică cu date de săptămâna trecută culese în urma unor tranzacții cu grâu și porumb – prețurile FOB din Constanța la grâul cu proteină 12% , adică cel mai tranzacționat tip de grâu, erau în jur de ‪235-240 de euro tona. Or, conform raportărilor României la Bruxelles, în data de 21.10.2021, prețul FOB în portul Constanța era de 224 de euro pe tonă (diferență de 5-7%).

Discrepanțe apar și în cazul porumbului – vorbim despre o diferență de ‪la 240-245 de euro/tona preț FOB în Constanța (prețuri la care traderul a realizat efectiv tranzacții) față de 193 cât raportează Comisia Europeană pentru data de 21.10.2021. “Este păcat că nu reușim să oferim statistici mai apropiate de adevăr, dar sperăm că există profesioniști în aparatul de stat care vor îndrepta situația”, conchide managerul general al traderului de cereale Patberg International.

Economica a solicitat Ministerului Agriculturii explicații cu privire la modul de colectare a prețurilor la cereale, dar acestea nu sunt încă disponibile. Vom reveni cu explicațiile oficiale.

 Cine dictează” prețul cerealelor românești

Prețul cerealelor la nivel local nu poate face abstracție de contextul mondial și de cel european. Iar “tonul” în regiunea noastră este dat de Rusia care produce anual 75-80 de milioane de tone de grâu și exportă în jur de 30-35 de milioane de tone.

“România are o dublă calitate pe piață cerealelor – aparține zonei Mării Negre și în același timp este membră a UE. În Marea Neagră prețul la grâu este dat în principal de Rusia, iar la porumb tonul îl da Ucraina, cu producții de 35-38 milioane de tone. În general noi nu putem vinde peste prețul lor, deci ne aliniem celor mari”, explică Beznea care indică și factorii ce influențează piața locală în această perioadă.

Relevante sunt: seceta din nordul SUA; seceta din Franța care a generat o producție slabă de porumb și grâu de primăvară; calitate slabă a grâului francez afectat de ploi la recoltare (doar 30-40% grâu panificabil); seceta prelungită din primăvară din Brazilia, care a diminuat cu aproximativ 20% cea de a doua recoltă de porumb.

În plus, Rusia, cel mai mare exportator de grâu,  a impus taxe la exportul de cereale cu scopul de a reduce prețul pe piața internă. Efectul a fost însă contrar, astfel că măsura a contribuit și mai mult la escaladarea prețurilor pe piața internațională.

Ce ține prețul cerealelor sus

Cu toate acestea, motivele pentru care bursele afișează cotații record, explică managerul, nu trebuie căutate doar în piața cerealelor. Producția mondială poate acoperi necesarul de consum. Iar singurul semn de îngrijorare la care piața a reacționat deja se referă la stocurile de final de sezon  din iunie 2021) care acoperă într-o mai mică proporție necesarul de consum.

În schimb, dacă ne uităm la piețele financiare, se poate constata că există un surplus de bani care ajunge în mod speculativ inclusiv pe piața cerealelor, ceea ce creează un efect de levier.

“Nu putem vorbi despre un deficit de grâu sau porumb pe plan mondial, ci mai corect vorbim despre o balanță strânsă a grâului și porumbului. Stocurile de final de sezon 21-22 sunt într-adevăr la niveluri foarte mici istoric vorbind, ceea ce dă fiori reci marilor importatori precum Egipt, Indonezia, Pakistan,Algeria, etc.

Pe lângă creșterea de preț pe piața internațională, se poate observa și creșterea volatilității prețurilor. Volatilitatea  este influențată de foarte mulți factori, atât din interiorul  pieței cerealelor, dar mai ales din afară pieței cerealelor. Ceea ce trebuie remarcat este influența piețelor financiare. Aici sunt mai multe elemente cum ar fi cursul de schimb euro/usd, dobânzi, declarații ale conducerilor băncilor centrale gen FED, BCE etc. Dar cel mai influent factor din ultimul timp a devenit masa monetară excesivă, masă monetară generată de tipărirea banilor din țările dezvoltate. Banii aceștia s-au dorit să ajungă la oameni și în economie în perioada pandemiei, dar efectul a fost o inflație agresivă pe care o regăsim și în piață cerealelor. Cu alte cuvinte acest exces de bani a ajuns în mâinile fondurilor (de investiții, speculative etc.) care și-au plasat banii pe bursele de acțiuni, commodities și multe altele. Acești bani pompați pe burse au ridicat nivelul multor mărfuri la niveluri nemaîntâlnite sau rar întâlnite. România nu este  o insula izolată așa că a primit în aceeași măsură șocul creșterii prețurilor”, a explicat Victor Beznea.

Anumite categorii nu-și vor permită să mai plătească aceste prețuri”

În plus față de situația stocurilor de cereale și a surplusului de bani din piață, cumpărătorii de cereale sunt masiv afectați și de costul trasportului pe mare care s-a triplat în ultimul an. „Destinatarii din țările de import sunt siliți să plătească prețuri uriașe dacă ne raportăm la ultimul deceniu și popoarele din acele țări nu sunt printre cele mai înstărite. Personal cred că anumite categorii ale populației globului nu-și vor permită să mai plătească aceste prețuri”, apreciază managerul care se așteaptă la exporturi ale României “ca în orice an normal” sau poate chiar peste 2020.

„De obicei vorbeam de 5 – 5,5 milioane de tone grâu exportat. S-ar putea în acest an  agricol să depășim șase milioane”.

Cât despre premisele producției mondiale din anul agricol care va urma, acesta descrie o oarecare lipsa de precipitații în bazinul Marii Negre care a dus la limitarea suprafețelor cultivate în această toamna atât în Rusia cât și în Ucraina. Totuși întârzierea poate fi recuperată.

Citește și:

The post Prețul grâului românesc comunicat de stat a ajuns la maximum ultimilor opt ani. Este însă sub cel la care traderii fac efectiv tranzacții appeared first on Economica.net.

Share this:

(Visited 8 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code