Îți arătam săptămâna trecută că România și Turcia sunt singurele țări din zona Europei unde asigurarea împotriva dezastrelor este obligatorie și că, în ciuda acestui fapt, România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea locuințelor asigurate. E bine de știut că nici cei 1,8 milioane de români care dețin o poliță obligatorie și nici cei aproximativ 1,6 milioane care au, pe lângă polița obligatorie și o asigurare facultativă, nu primesc neapărat despăgubiri în caz de cutremur, inundație, alunecări de teren sau alte evenimente.
Să începem cu polița obligatorie. Aici, menționăm că sunt incluși toți asigurații din România, în condițiile în care legea prevede că o locuință nu poate fi asigurată facultativ decât dacă are și asigurare obligatorie și, în plus, daunele de până în 20.000 de euro generate de cutremur, inundație sau alunecări de teren sunt acoperite de polița PAD, doar diferența fiind în sarcina asigurătorului care a emis polița facultativă. Așadar, iată ce excluderi prevede legea, pentru despăgubirile pe PAD. Cu caractere „bold”, cele care se aplică daunelor din cutremur:
Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor de pământ, a alunecărilor de teren ori a inundaţiilor nu acoperă daunele provocate:
1.1. de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
1.2. în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
1.3. de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
1.4. de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;
1.5. terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
1.6. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri etc.), precum şi la instalaţiile şi amenajările speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
1.7. la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.).
(2) PAID nu acordă despăgubiri pentru:
2.1. locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
2.2. prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
2.3. cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.
Menționăm că asigurarea PAD este obligatorie prin lege. Ea costă 20 de euro pe an pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pe an pentru cele din chirpici și alte materiale netratate. Suma maximă ce poate fi plătită ca despăgubire este de 20.000 de euro, în cazul primei categorii, și 10.000 de euro în cazul celei de-a doua. Singurele trei riscuri asigurate sunt cutremurul, inundațiile ca fenomen natural și alunecările de teren.
