Țigara, odinioară un simbol marcant al cinematografiei și modei, părea să se fi retras din cultura mainstream după ani de campanii anti-fumat. Totuși, în 2026, imaginea fumătorului revine surprinzător în fotografiile de modă, pe Instagram, în videoclipuri și în aparițiile unor celebrități.
Financial Times descrie acest fenomen ca pe o revenire a stilului asociat țigărilor, după o perioadă în care riscurile medicale și campaniile de sănătate publică le-au transformat într-un obicei mai puțin glamorous.
Nu este singura publicație care observă această schimbare. Washington Post a notat în iulie că vedete precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber au fost recent surprinse fumând, în timp ce pe rețelele sociale circulă din ce în ce mai multe imagini care reiau estetica țigării din filmele și fotografiile vechilor generații.
„Cigfluencerii” și țigara ca element de modă
Un exemplu al acestui fenomen este contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt. Acest cont, care a adunat peste 100.000 de urmăritori, publică imagini cu celebrități și personaje pop fumând.
Fenomenul a fost analizat și în literatura științifică. În iulie 2026, revista Tobacco Control a publicat un articol intitulat „Cigfluencers: cum celebritățile și influencerii glamorizează din nou fumatul”, cercetătorii subliniind cum aceste imagini pot contribui la normalizarea fumatului.
Sarah Milov, istoric social și autoarea cărții The Cigarette: A Political History, afirmă că o parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă transmisă de țigară.
Tendința coincide cu revenirea esteticii „indie sleaze” și a modei anilor 2000, o perioadă în care țigara era mult mai frecvent prezentă în fotografiile cu vedete și în cultura cluburilor.
Rebeliune împotriva obsesiei „wellness”
Jared Oviatt leagă fenomenul de așa-numita „little-treat culture” – obiceiul de a-ți oferi mici recompense accesibile într-o perioadă în care achizițiile mari sunt din ce în ce mai greu de justificat.
Într-o lume dominată de aplicații care monitorizează somnul, pașii și caloriile, de suplimente, diete, fitness și optimizarea continuă a stilului de viață, țigara poate fi pentru unii exact opusul acestei filosofii: un gest deliberat nesănătos și, astfel, perceput ca o mică rebeliune.
Financial Times menționează și atracția pentru experiențele „analogice”, într-o generație care redescoperă camerele foto pe film, vinilurile și alte obiecte asociate cu perioada de dinaintea dominației smartphone-urilor.
Scientific American remarcă aceeași schimbare culturală: scenele de fumat devin mai vizibile, iar „cigfluencerii” sunt acum un fenomen recunoscut. Publicația avertizează totuși asupra unei diferențe importante: nu există încă suficiente date pentru a afirma că această revenire culturală înseamnă automat că Generația Z fumează efectiv mai multe țigări.
Imaginea se schimbă, riscurile persistă
Organizația Mondială a Sănătății arată că tutunul cauzează peste șapte milioane de decese anual, dintre care peste 1,6 milioane sunt în rândul celor expuși fumului pasiv. Tutunul afectează aproape fiecare organ și este asociat cu cancerul, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile pulmonare.
Nici ideea de „fumător social” nu elimină riscurile. Datele de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA arată că fumătorii au, în medie, o speranță de viață cu aproximativ zece ani mai scurtă decât nefumătorii. De asemenea, fumătorii care spun că fumează doar în contexte sociale pot avea valori ale tensiunii arteriale și colesterolului similare cu cele ale fumătorilor obișnuiți.
România, peste media europeană
Estimările recente ale Organizației Mondiale a Sănătății plasează prevalența consumului de tutun în România la aproximativ 30% din populația de peste 15 ani în 2024, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS.
Datele Eurobarometrului privind atitudinea europenilor față de tutun arătau că 34% dintre români se declarau fumători activi, comparativ cu media UE de 24%. Doar Bulgaria, cu 37%, și Grecia, cu 36%, aveau valori mai mari, alături de Croația, cu 35%.
Europa rămâne regiunea OMS unde reducerea consumului de tutun progresează cel mai lent. În 2024, existau aproximativ 173 de milioane de utilizatori de tutun în regiune, iar OMS estimează că Europa ar putea continua să aibă cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun la nivel mondial și în 2030.
