Economice

România vs restul UE la plăți directe în agricultură. Vom încasa de 2,5 ori mai puțin decât Germania și de 2,4 ori mai mult decât Bulgaria

România este statul UE care va primi anul viitor a șaptea cea mai substanțială sumă în contul plăților directe, potrivit Regulamentului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul PAC. Mai exact, în conturile țării vor intra 1,94 de miliarde de euro, față de 7,2 miliarde – Franța, 4,9 miliarde de euro- Germania, 4,8 miliarde de euro- Spania,  3,62 miliarde de euro Italia, 3 miliarde de euro Polonia și 2 miliarde de euro -Grecia. Ungaria va beneficia de plăți directe în valoare de 1,2 miliarde de euro,  iar Bulgaria de peste 808 milioane de euro.

În 2024, fermierii vor beneficia de 1,97 miliarde de euro plăți directe, iat din 2025 suma va depăși 2 miliarde de euro.

Alocarea totală a PAC pentru următorii 7 ani se ridică la 386 miliarde de euro, din care României îi sunt alocate 22 miliarde de euro.

Cum ar trebui să se aplice plățile directe

Potrivit documentului citat, pentru a se evita sarcina administrativă excesivă generată de gestionarea unui număr mare de plăți în cuantumuri mici și a se asigura o contribuție eficace a sprijinului la îndeplinirea obiectivelor PAC la care contribuie plățile directe, statele membre ar trebui să stabilească, în planurile lor strategice PAC, cerințe în ceea ce privește suprafața minimă sau cuantumul minim legat de sprijin pentru care se acordă plăți directe.

Totuși, pentru că fermele mici rămân un element esențial al agriculturii Uniunii, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a concepe o intervenție specifică pentru micii fermieri, care să înlocuiască celelalte intervenții sub formă de plăți directe. Comisia mai spune că ar trebui să fie posibilă o diferențiere a plății. Pentru a permite micilor fermieri să aleagă sistemul care corespunde cel mai bine nevoilor lor, participarea fermierilor la intervenție ar trebui să fie opțională.

Statele membre ar trebui să implementeze un sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității și să aloce unui astfel de sprijin cel puțin 10 % din pachetul financiar al plăților directe. Pentru a se permite o mai bună direcționare a acestui sprijin complementar și având în vedere diferențele dintre structurile fermelor din întreaga Uniune, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea cuantumuri diferite ale sprijinului complementar pentru diferite intervale de hectare, precum și de a diferenția sprijinul în funcție de nivelul regional sau de aceleași grupuri de teritorii.

Atunci când decid să acorde sprijin pentru venit legat de animale care se plătește per animal, statele membre ar trebui să stabilească întotdeauna un prag în ceea ce privește cuantumul minim pentru a evita penalizarea fermierilor care sunt eligibili pentru acest sprijin, dar a căror suprafață este sub prag.

Pentru a se asigura o distribuire mai echitabilă a sprijinului pentru venit, statelor membre ar trebui să li se permită să plafoneze sau să reducă cuantumurile plăților directe care depășesc un anumit plafon.  Rezultatul reducerii ar trebui utilizat fie pentru plăți directe decuplate și, în mod prioritar, pentru sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității, fie ar trebui transferat spre FEADR. Pentru evitarea efectelor negative asupra ocupării forței de muncă, statelor membre ar trebui să li se permită să țină seama de forța de muncă atunci când aplică acest mecanism.

Până acum, în perioada 2015-2020, schemele de plăți directe finanțate de Comisia Europeană prin FEGA au fost

  • schema de plată unică pe suprafață(SAPS);
  • plata redistributică;
  • plata pentru înverzire;
  • plata pentru tineri fermieri ;
  • sprojinul cuplat;
  • schema simplificată pentru micii fermieri.

Ce domenii mai finanțează UE

Potrivit aceluiași document, anul viitor România va încasa 45,8 milioane de euro pentru intervențiile în sectorul vitivinicol, iar pentru intervențiile în sectorul aicol alocarea este de 6 milioane de euro. Alți 967 de milioane de euro vor veni în țară, anul viitor pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltarea rurală.

Amintim că până la 1 ianuarie 2022, fiecare stat membru trebuie să prezinte Comisiei o propunere de plan strategic PAC. Comisia evaluează planul strategic PAC propus din perspectiva caracterului său complet, a consecvenței și coerenței sale cu principiile generale ale dreptului Uniunii.

Citește și

 

The post România vs restul UE la plăți directe în agricultură. Vom încasa de 2,5 ori mai puțin decât Germania și de 2,4 ori mai mult decât Bulgaria appeared first on Economica.net.

Share this:

(Visited 8 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code