Economice

„Ne aşteptăm ca până la finalul anului nivelul ROBOR să fie în jur de 7% şi dobânda BNR la 6%” – Adrian Codirlaşu, CFA

„Probabil că BNR va mai creşte anul acesta dobânda undeva în jur de 6%. Dacă ar avea nevoie de un stimulent mai puternic ar putea să majoreze intervalul coridorului dintre dobânda la depozitele şi cea la creditele constituite de bănci la BNR. A mai făcut lucrul acest în trecut. Este un alt mod de a ridica dobânzile fără a ridica dobânda cheie efectiv. De altfel, majoritatea băncilor centrale din regiune s-au oprit din ciclul de creştere al dobânzilor de referinţă la 6,5% – 7%, în Polonia şi Cehia. Ungaria nu a urmat acelaşi trend, dar ea îşi susţine cursul de schimb prin creşterea dobânzii cheie”, a declarat Adrian Codirlaşu.

O dobândă de 6% la final de an ar antrena o rată Lombard, dobânda împrumuturilor de ultimă instanţă ale băncilor la BNR, la 7%. În acest context, şi nivelul ROBOR este de aşteptat să scadă tot în jurul valorii de 7%. Unul din marile riscuri ale acestor scenarii, inclusiv cele legate de dobândă şi chiar creştere economică, este nivelul deficitului de cont curent. În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent a ajuns la 4% din PIB şi nu dă semne că are de gând să scadă. „În ritmul acesta există riscul să ajungem la 10% din PIB până la sfârşitul anului”, spune Codirlaşu.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei, că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.

„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul.

Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Isărescu.

După intervenţia guvernatorului, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât miercuri, 10 august 2022, la 8,06% pe an, de la 8,14% pe an, marţi, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,21% pe an, de la 8,27%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,33% pe an, de la 8,36% pe an, marţi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Share this:

(Visited 6 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code