Război în Ucraina – ziua 50
Rusia ameninţă să atace centre de comandament din Kiev şi spun că zona portului comercial Mariupol a fost cucerită complet
Forţele ruse s-au retras din regiunea Kiev la sfârşitul lunii martie. Timp de o lună au încercat, fără succes, să încercuiască capitala, scrie Agerpres.
Armata rusă este dotată cu rachete hipersonice, despre care se presupune că sunt imposibil de distrus în zbor din cauza vitezei, iar Moscova spune că le-a folosit deja în Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării a mai anunţat miercuri că zona portului comercial Mariupol, un oraş strategic din sud-estul Ucrainei, a fost cucerită complet.
Luni, liderul separatiştilor pro-ruşi din Doneţk, care luptă alături de armata rusă la Mariupol, a făcut acelaşi anunţ.
„Rămăşiţele unităţilor ucrainene şi ale naziştilor (batalionului Azov) prezenţi în oraş sunt blocate şi lipsite de posibilitatea de a ieşi din încercuire” a declarat miercuri Igor Konaţenkov. El a mai susţinut că Moscova a distrus 36 de ţinte militare ucrainene în atacurile din ultimele 24 de ore.
Armata rusă a ameninţat miercuri că va lovi centre de comandă din capitala ucraineană Kiev, pe care Moscova a renunţat să o asedieze, acuzând Ucraina de atacuri şi sabotaje pe teritoriul Rusiei, transmite AFP.
„Vedem încercări de sabotaj şi atacuri ale forţelor ucrainene asupra unor ţinte de pe teritoriul Federaţiei Ruse”, a declarat Igor Konaţenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării.
„Dacă astfel de evenimente vor continua, armata rusă va lovi centre decizionale, inclusiv la Kiev, ceea ce armata rusă s-a abţinut să facă până acum”, a continuat el.
Crucişătorul de rachete rusesc Moskva, cea mai importantă navă din flota Rusiei din Marea Neagră, a fost grav avariată. Ucraina spune că l-a lovit cu două rachete, Rusia vorbeşte despre o detonare a muniţiei la bord
Cea mai importantă navă din flota rusă a Mării Negre, crucişătorul de rachete Moskva, a fost grav avariată după ce muniţia de la bord a explodat, a declarat joi agenţia Interfax, citând ministerul rus al apărării, transmite Reuters citat de Agerpres.
Conform sursei citate, toţi membrii echipajul au fost evacuaţi şi în prezent este investigată cauza incendiului. Nava de 12.500 de tone are un echipaj de aproximativ 500 de membri. (foto – Wikipedia)
„În urma unui incendiu la bordul crucişătorului de rachete Moskva, muniţia a a explodat. Nava a fost grav avariată”, dar „echipajul a fost evacuat în totalitate”, a informat ministerul rus al apărării într-un comunicat.
Interfax nu a oferit mai multe detalii.
Guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marcenko, declarase anterior într-o postare online că două rachete ucrainene au lovit crucişătorul Moskva.
Ştirea iniţială
Un atac cu rachete a provocat un incendiu la bordul crucişătorului rus Moskva, au anunţat autorităţile ucrainene miercuri seară, transmite AFP.
„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.
Un consilier al preşedintelui ucrainean, Oleksii Arestovici, a confirmat pe Youtube atacurile ucrainene asupra navei, fără a indica, la rândul său, poziţia acesteia.
„Arde intens. Acum. Şi cu această mare agitată, este imposibil să ştim când vor putea primi ajutor”, a spus el, asigurând că la bord se aflau cei „510 membri ai echipajului”.
Aceste afirmaţii nu au putut fi imediat verificate de AFP dintr-o sursă independentă.
Niciun incendiu la bordul unei nave militare nu a fost raportat deocamdată de agenţiile ruse de presă.
Pe 24 martie, la o lună de la începerea invaziei ruse în Ucraina, marina ucraineană a susţinut că a distrus o navă rusească de transport de trupe ancorată în portul Berdiansk, oraş situat în apropiere de Mariupol, la Marea Azov. Moscova nu a confirmat nici această acuzaţie. Armata rusă oferă foarte rar informaţii despre pierderile sale, notează AFP.
Zelenski: Refuzul preşedintelui Macron de a denunţa un genocid în Ucraina este ”foarte dureros”
Refuzul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a denunţa miercuri un genocid în Ucraina de către armata rusă este „foarte dureros”, a deplâns omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP citat de Agerpres.
„Dacă sunt adevărate, astfel de remarci sunt foarte dăunătoare pentru noi”, a spus preşedintele Zelenski la o conferinţă de presă comună cu şefii de stat polonez, lituanian, estonian şi leton, aflaţi în vizită la Kiev.
„Voi face tot posibilul pentru a discuta această problemă cu domnul Macron astăzi. Dacă nu, atunci mâine când îşi va găsi timp”, a adăugat domnul Zelenski.
Miercuri, preşedintele francez a ales să nu folosească termenul „genocid” folosit de omologul său american Joe Biden pentru a-l acuza pe preşedintele rus Vladimir Putin pentru acţiunile armatei ruse în Ucraina.
„Aş spune că Rusia a declanşat unilateral un război brutal, că acum este stabilit că au fost comise crime de război de armata rusă şi că acum este necesar să-i găsim pe responsabili”, a declarat Emmanuel Macron.”Este o nebunie ceea ce se întâmplă, este incredibil de brutal (…) dar în acelaşi timp mă uit la fapte şi vreau să încerc cât mai mult posibil să pot opri acest război şi să reconstruim pacea, aşa că nu sunt sigur că escaladarea cuvintelor serveşte cauzei”, a continuat preşedintele francez.
Marţi, preşedintele Joe Biden l-a acuzat pentru prima dată pe Vladimir Putin că a comis un genocid în Ucraina, un termen folosit anterior de Volodimir Zelenski.
Miercuri, premierul canadian Justin Trudeau a menţionat şi el pentru prima oară cuvântul genocid referindu-se la atrocităţile comise în Ucraina. Trudeau a declarat că este „absolut corect” ca tot mai mulţi oameni să descrie acţiunile Rusiei în Ucraina drept genocid, susţinând astfel acuzaţia adusă de preşedintele SUA.
ONU: Un „armistiţiu general” umanitar „nu pare posibil actualmente” în Ucraina
Un „armistiţiu general” în scopuri umanitare „nu pare posibil actualmente” în Ucraina, a afirmat miercuri la New York secretarul general al ONU, Antonio Guterres, transmite AFP citat de Agerpres.
ONU continuă să aştepte răspunsul Rusiei la propuneri concrete de evacuare a civililor şi garantarea transportului de ajutor umanitar în zonele de război, a menţionat Guterres.
El a subliniat pe de altă parte că războiul din Ucraina a determinat o „furtună perfectă” de crize în sectoarele alimentar, al energiei şi al finanţelor, care ameninţă să provoace distrugeri, mai ales în economiile ţărilor mai sărace, a consemnat dpa.
„Impactul războiului este global şi sistemic. Până la 1,7 miliarde de oameni, dintre care o treime deja trăiesc în sărăcie, au devenit expuşi în cea mai mare măsură la perturbările sistemelor alimentar, energetic şi financiar ce generează creşterea sărăciei şi foametei”, a notat el, amintind între altele şi că 36 de ţări importă peste jumătate din grâu din Rusia şi Ucraina.
Creşterea preţurilor la alimente şi energie, suprapusă pe datoria împovărătoare a multor state sărace, poate duce la instabilitate politică şi socială, a adăugat secretarul general al ONU.
„Lumea noastră nu-şi poate permite acest lucru. Trebuie să acţionăm acum”, a insistat Guterres, la lansarea primului raport al noului Grup de răspuns la situaţii de criză în plan alimentar, energetic şi financiar, creat la începutul războiului din Ucraina.
El a cerut încetarea imediată a războiului, ridicarea restricţiilor de export, investiţii în energii regenerabile şi susţinerea financiară a statelor în curs de dezvoltare.
SUA anunţă un nou ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina
Preşedintele american Joe Biden a anunţat miercuri un nou ajutor militar al SUA pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, în special echipamente grele, a arătat Casa Albă într-un comunicat, transmit Reuters şi AFP citate de Agerpres.
Această nouă tranşă de ajutor va conţine „echipamente foarte eficace pe care le-am mai livrat” Ucrainei, precum şi „noi capacităţi”, în special „sisteme de artilerie” şi „mijloace de transport blindate”, precizează executivul american.
Administraţia SUA a dat de asemenea undă verde transferului de elicoptere.
Ucraina nu a primit o cerere oficială pentru o vizită a preşedintelui german, spune Zelenski
Kievul nu a primit o cerere oficială din partea Berlinului pentru o vizită a preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier, care plănuia să viziteze Ucraina împreună cu alţi şefi de stat, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP citat de Agerpres.
„Nici eu, ca preşedinte, nici biroul nostru nu am primit oficial o solicitare din partea preşedintelui german şi a preşedinţiei germane cu privire la această vizită în Ucraina”, a asigurat el în timpul unei conferinţe de presă la Kiev.
„Suntem o ţară liberă”, a spus preşedintele Zelenski.”Ne putem permite (…) să fim printre cei care ne susţin cu adevărat, să fim printre prieteni adevăraţi”.
Preşedintele Steinmeier a declarat marţi că a luat în considerare să viziteze Ucraina împreună cu omologii săi din Polonia şi ţările baltice, dar că prezenţa sa „nu a fost dorită la Kiev”.
Preşedintele german a fost criticat în ultimele săptămâni pentru relaţiile cu Rusia şi presupusa sa lipsă de fermitate faţă de Moscova.
El a recunoscut la începutul lunii aprilie că a făcut o greşeală susţinând construirea gazoductului Nord Stream 2, suspendată sine die de Berlin în luna februarie.
Social-democraţii aflaţi acum la putere în Germania au fost susţinători puternici ai unei apropieri de Moscova.
Actualul cancelar german Olaf Scholz este, de asemenea, sub presiunea partenerilor săi de coaliţie, începând cu ecologiştii, care îl îndeamnă să se angajeze mai ferm alături de Ucraina, inclusiv prin livrarea de arme grele Kievului.
Este terorism, nu război, acuză la Kiev preşedintele polonez Andrzej Duda
Preşedintele polonez Andrzej Duda, aflat în vizită la Kiev, a declarat miercuri că Rusia nu duce un simplu război în Ucraina, ci se face vinovată de terorism şi cruzime, transmite AFP citat de Agerpres.
„Acesta nu este un război, este terorism. Dacă cineva trimite avioane şi soldaţi să bombardeze zone rezidenţiale şi să omoare civili nu este război”, a spus preşedintele polonez la o conferinţă de presă comună cu omologii săi ucrainean, leton, lituanian şi estonian.
„Este cruzime, banditism, terorism”, a subliniat şeful statului polonez, care consideră că aceasta este „faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei pe care nu va trebui să o acceptăm niciodată”.
Andrzej Duda şi cei trei preşedinţi baltici au fost primiţi la Kiev de Volodimir Zelenski pentru un prânz de lucru după o deplasare la Borodianka, un orăşel din apropierea capitalei bombardat şi distrus de soldaţii ruşi.
„Este un loc în care am văzut partea întunecată a umanităţii. Astfel de atrocităţi pot fi comise doar de zombi, nu de oameni”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda în cadrul aceleaşi conferinţe de presă.
„Am văzut cu ochii noştri atrocităţile comise de ruşi în Ucraina, nu departe de Kiev, şi nu există nicio îndoială că aceştia au comis crime de război şi că trebuie traşi la răspundere”, a adăugat omologul său leton, Egils Levits.
Înainte de a începe călătoria spre Kiev, cei patru şefi de stat s-au întâlnit marţi seară în apropierea graniţei cu Ucraina, la Rzeszow, în sud-estul Poloniei, într-un summit special menit să exprime solidaritatea cu Ucraina.
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat că plănuise să meargă în Ucraina alături de cei patru şefi de stat, dar a fost respins de guvernul ucrainean.
Preşedintele Zelenski a declarat miercuri că nu a primit o cerere oficială din partea Berlinului pentru o astfel de vizită şi a spus că preferă să rămână „printre cei care ne susţin cu adevărat, printre prieteni adevăraţi”.
