Prima jumătate a acestui an a fost mai bună pentru TAROM; a zburat mai mult, iar asta s-a văzut în cifra de afaceri, care s-a dublat față de aceeași periaodă a anului trecut, potrivit raportării semestriale a companiei, consultată de Economica.net. Astfel, cifra de afaceri netă raportată a fost de aproape 454 de milioane de lei, față de cele 232 de milioane de lei raportate pentru primul semestru din 2021.
Dar, mai multe zboruri vin cu mai multe cheltuieli și datorii. Cheltuielile totale ale TAROM în prima jumătate a acestui an au fost de aproape 763 de milioane de lei.
TAROM are datorii de peste 1,2 miliarde de lei față de 990 de milioane de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Valoarea datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an este de 1,1 miliarde de lei și reprezintă: datorii comerciale către furnizori de 465 de milioane de lei, iar la capitolul „alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale” figurează suma de circa 445 de milioane de lei.
La aceste datorii se adaugă și sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an, al căror total este de aproape 432 de milioane de lei și din care 86 de milioane de lei reprezintă sume datorate instituțiilor de credit.
Cheltuielile cu personalul au rămas cam la același nivel, de 69,8 milioane de lei, deși numărul angajaților efectiv la 31 iunie este mai mic: 1.248 față de 1.412 angajați.
TAROM a anunțat în luna august că a semnat documentul de vânzare a celor patru avioane Boeing 737-300 către Sky One FZE. Unul dintre cele patru avioane a fost reintrodus în circuitul comercial în primăvara acestui an. Compania nu a răspuns solicitării Economica.net din urmă cu mai bine de o lună cu privire la întrebările referitoare la vânzarea aeronavelor și nici care sunt planurile pentru modelele ATR.
Blue Air nu mai zboară o lună
După ce Blue Air a anunțat că anulează toate zborurile pentru perioada 6-11 septembrie, invocând decizia AFM de a-i popri conturile, compania a decis să anuleze toate zborurile până pe 10 octombrie.
Compania deținută și condusă acum de proprietarul Cristian Rada a anunțat că are datorii de 230 de milioane de euro, că numărul angajaților s-a redus drastic de la declanșarea pandemiei și că va mai opera cu doar cinci avioane.
În timp ce Blue Air lasă un gol în piață, Wizz Air încearcă să profite și a anunțat extinderea operațiunilor de la București prin alocarea a cinci noi avioane. În tot acest timp, TAROM a primit 5 milioane de lei pentru efectuarea unor zboruri de repatriere a turiștilor români care au rămas blocați în destinațiile de vacanțe odată cu anularea zborurilor Blue Air.
În golul liber lăsat de Blue Air rămân turiștii care au plătit pentru bilete și care nu vor mai călători, și, care cel mai probabil rămân și cu banii dați, și agențiile de turism care au plătit din buzunarul propriu pentru a aduce acasă turiștii care au cumpărat pachete cu zboruri charter Blue Air și care cer sprijin din partea Guvernului pentru pierderile suportate, care nu le pot fi direct imputabile, fiind generate de neonorarea obligațiilor altor furnizori.
Cine intră în faliment?
Recent, analiștii de la Sanford C. Bernstein, citați de Bloomberg, spuneau că mai multe companii aeriene din regiune, inclusiv din România, ar putea intra în faliment iarna asta.
Companiile aeriene cu cele mai slabe performanțe din Europa se confruntă cu un risc crescut de colaps iarna aceasta, și asta pentru că statele care le-au acordat ajutoare în timpul crizei cauzate de pandemia de COVID-19 își concentrează eforturile și sprijinul în altă parte din cauza inflației în creștere.
Deși nu sunt numite companiile aeriene, analiștii oferă o listă de țări din care companiile aeriene vor avea o iarnă grea. Printre acestea se numără una din România, dar și una din Republica Moldova. Cei mai expuși transportatori includ unul din Cipru și doi din Albania, dar și companii aeriene cu sediul în Belarus, Bulgaria, Cehia și Georgia.
Doar două companii aeriene din România au primit ajutor de stat: TAROM și Blue Air.
Ajutoare de stat contestate
Să nu uităm că Wizz Air a urmat modelul Ryanair și a contestat ajutoarele de stat primite TAROM și Blue Air. În cazul singurei pronunțări a Tribunalului UE, care a respins contestația Wizz Air, compania ungară a făcut recurs.
