Economice

Apele Române: Nu există un pericol ca orașele mari să rămână fără apă. Aceasta trebuie însă economisită și stocată și reciclată acolo unde este posibil

Specialiştii instituţiei continuă monitorizarea fenomenului de secetă şi iau măsurile necesare de păstrare a rezervelor de apă în marile lacuri de acumulare, se arată într-un comunicat al ANAR.

„În acest moment asigurăm tuturor beneficiarilor din marile aşezări urbane resursa de apă brută din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Astfel, la nivel naţional, rezerva de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,6 miliarde de metri cubi, la care se adaugă alte 2 miliarde de metri cubi din lacurile de acumulare mai mici administrate la nivel naţional. În total, este vorba despre 5,28 miliarde de metri cubi în condiţiile în care 1,22 miliarde de metri cubi reprezintă cerinţa pentru alimentarea cu apă a populaţiei”, explică ANAR.

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică) este de 80%. Potrivit estimărilor instituţiei, până la sfârşitul lunii iulie, printr-o gestionare eficientă a volumelor de apă în principalele lacuri de acumulare, coeficientul de umplere ar putea fi menţinut la un nivel de peste 70%.

Zonele afectate de fenomenul de secetă sunt în continuare oraşele mici şi comunele, acolo unde sistemele de alimentare cu apă (aparţinând operatorilor de apă-canal) sunt subdimensionate în raport cu dezvoltarea zonei şi mediul rural unde nu există sisteme de alimentare cu apă în regim centralizat, iar alimentarea se face fie din fântâni, fie din sistemele mici centralizate alimentate din foraje.

„În aceste zone, cu ajutorul autorităţilor locale şi cu sprijinul Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă este asigurată tuturor celor care au nevoie resursa de apă necesară pentru băut şi pentru activităţile curente. Cu toate că în acest moment dispunem de resursa de apă necesară pentru toţi beneficiarii în regim centralizat, să nu uităm că apa este o resursă naturală limitată. Este nevoie să conştientizăm faptul că în această perioadă este nevoie să economisim apa şi să apelăm acolo unde avem această posibilitate la alternative de stocare şi recirculare a apei în activităţile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar şi în sectorul industrial sau agricol, subliniază sursa citată.

Reprezentanţii instituţiei fac ape la calm şi responsabilitate în eventualitatea apariţiei unor probleme punctuale în alimentarea cu apă şi arată că evenimentele din acest an nu au ajuns la amploarea fenomenelor semnalate în 2003, 2007 sau 2012.

„Vă asigurăm de tot sprijinul autorităţilor responsabile implicate în furnizarea necesarului de apă în zonele afectate”, se mai arată în comunicat.

ANAR aminteşte, în context, şi planurile de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricţii şi utilizare a apei în perioadele critice.

Planuri de restricţii sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacităţi de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcţie de specificul activităţii acestora şi al economiei în ansamblu.

Criterii în aplicarea planului de restricţii sunt: reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ţinând cont de posibilităţile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp şi culturile de orez şi îndeplinirea cerinţelor numai pentru culturile de legume); reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic; reducerea alimentării cu apă alocată unităţilor de pescuit; reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităţilor de raţionalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparaţii etc.), conform programelor preliminare de restricţii elaborate de beneficiari; restrângerea parţială sau totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei; restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităţilor de servicii populaţiei, precum şi a unităţilor zootehnice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri: faza normală (treapta I) – când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puţin egală cu pragul debitului prealertă, dar poate asigura cerinţele de apă ale utilizatorilor; faza de atenţie/avertizare (treapta II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor; faza de restricţii (treapta III) – când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.

 

Share this:

(Visited 12 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code