Economice

Un altfel de tip de „pensie specială” ar putea fi accesată cel mai devreme din ianuarie 2023. Pensiile speciale pot fi „transformate” în pensii ocupaţionale

Ce vrea să spună de fapt preşedintele BCR Pensii? O chestie relativ simplă… „crearea unui tip de pensii speciale prin crearea unui fond de pensii ocupaţionale. Cel puţin la modul ideatic!”. Radu Crăciun arată că şi angajaţii Parlamentului, şi ai Justiţiei, Apărării sau orice altă categorie de angajaţi pot fi beneficiarii unei pensii speciale/ocupaţionale dacă angajatorii lor doresc acest lucru şi înfiinţează un fond de pensii ocupaţionale. „Practic, asociaţiile patronale la nivel de ramură ar trebui să decidă înfiinţarea unor astfel de fonduri”, spune Radu Crăciun.

Pentru că un fond de pensii ocupaţionale presupune o serie de cheltuieli şi „prinderea” lui în bugetul instituţiei/ramurei ocupaţionale care îl crează, apariţia unui fond de pensii ocupaţionale nu poate fi înregistrată înainte de ianuarie 2023. Cum astfel de beneficii oferite de angajatori nu au fost bugetate până acum, acest fapt este posibil doar odată cu bugetul din 2023 al companiei respective.

La acest tip de pensie pot accesa angajatorii cu contribuţii foarte mari la fond sau cu un număr mai mare de 4.000 – 5.000 de angajaţi. Există şi posibilitatea ca mai mulţi angajatori să se unească pentru formarea unui fond de pensii ocupaţionale. Potrivit legii, de un astfel de fond pot beneficia atât angajaţii din domeniul privat, cât şi bugetarii. De aceea, în afara categoriilor deja enumerate şi care mai sunt şi beneficiare de pensii speciale, de un fond ocupaţional ar putea beneficia angajaţii din învăţământ, din sănătate, cei ai Poştei Române, dar şi cei ai marilor retaileri, OMV Petrom, Rompetrol etc.

Preşedintele BCR Pensii Private atrage atenţia că pensiile ocupaţionale beneficiază de trei mari avantaje care le diferenţiază de celelalte tipuri de pensii existente la noi. „Primul dintre avantaje ar fi acela că vorbim de un produs negociabil spre deosebire de pensiile private din Pilonul al III-lea. Fiind un produs business to business, unde negocierile se poartă cu firmele, totul se negociază de la tipurile de comisioane la periada de contribuţie”, precizează Radu Crăciun.

Un alt avantaj al pensiilor ocupaţionale este dat de faptul că un astfel de extra beneficiu salarial oferit de angajator poate fi un  element de retenţie al angajatului. „În doi – trei ani, în funcţie de cum a negociat, angajatul devine proprietar al banilor, iar acesta poate decide să mărească sau nu contribuţia sa la fond sau poate lua o altfel de decizie”, arată Radu Crăciun.

Vreme de trei ani, banii sunt ai angajatorului și orice decizie de a părăsi firma în acest interval de timp duce la pierderea beneficiului. Dar, la finele celor trei ani, banii devin ai angajatului. Dreptul acestuia la pensia ocupațională se deschide, la cerere, începând cu data împlinirii vârstei standard de pensionare, cu respectarea condițiilor prevăzute de schemă și prospect și în conformitate cu legislația privind plata pensiilor private.

Angajatul are posibilitatea ca după trei ani să îşi retragă acei bani din fondul de pensii ocupaţionale dacă ia decizia de a pleca din companie, îi poate transfera într-un alt fond de pensii ocupaţionale dacă angajatul se duce într-o companie care oferă la rândul său acest benficiu sau poate alege să îi transfere într-o pensie privată facultativă din Pilonul III.

Un al treilea avantaj: fondurile de pensii ocupaționale pot fi un vector de imagine puternic pe piața muncii. Structura de funcționare este, în fapt, foarte simplă: compania deschide un fond de pensii ocupaționale, în care varsă o anumită contribuție. Acesteia i se va alătura contribuția salariatului, dacă acesta dorește să participe. Angajatorul are, totodată, libertatea de a stabili cuantumuri diferențiate de contribuție proprie pentru fiecare angajat, în funcție de anumite criterii, cum ar fi vechimea, funcția deținută sau nivelul salarial, dar, odată ce decide să ofere pensii ocupaționale, angajatorul este obligat să ofere acest beneficiu tuturor salariaților și să vireze contribuțiile sale.

Potrivit unui studiu EY România „în UK, de pildă, la sfârșitul lunii iunie 2021, valoarea de piață a fondurilor de pensii a atins 2,5 mii de miliarde de lire sterline, iar numărul total de membri cu contribuții definite era de 25,3 milioane, în timp ce numărul total de membri cu beneficii determinate și hibride era de 18,5 milioane”.

Germania acoperă prin pilonul de pensii ocupaționale circa 60% din angajați, iar în Polonia schema ar fi trebuit să poată fi accesată atât de angajații companiilor mari, cât și de cei ai IMM-urilor încă de anul trecut. Olanda și Danemarca folosesc de asemenea schemele ocupaționale pentru a crește valoarea pensiilor angajaților la momentul retragerii din viața activă”.

Pensia ocupațională (Pilonul IV) este o pensie suplimentară, care te poate ajuta să-ți acoperi nevoile și dorințele la vârsta pensionării. Concret, angajatorul tău pune deoparte o sumă de bani într-un cont dedicat ție, pe parcursul derularii activităţii tale în compania respectivă, în plus față de veniturile salariale normale.

Pilonul IV vine în completarea celor trei piloni de pensii existenţi la ora actuală în România.

 

Share this:

(Visited 6 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*

code