Plenul CSM dezvăluie de ce respinge propunerile USR de modificare a legilor Justiției

CSM consideră că legile propuse de USR generează “blocaje instituționale”, sunt „lipsite de justificare”, „reprezintă un regres”, conțin „prevederi de neadoptat”, încalcă garanțiile de transparență, obiectivitate și profesionalism, încalcă Constituția și deciziile CCR, cuprind „inadvertențe de neacceptat într-un proces legislativ”, încalcă principiului separării carierelor, sunt „vădit neconstituționale” și generează norme infraconstituționale sau infra legale inadmisibile, contrare cu legea fundamentală a României.

CSM a avizat negativ nu mai puțin de 13 modificări ale unor proiecte legislative care țin de organizarea și funcționarea sistemului judiciar.

Potrivit CSM este vorba despre:

• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4292/2026); (majoritate: 1 vot DA, 15 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4308/2026); (majoritate: 2 voturi DA, 14 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4316/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 57 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4320/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4319/2026); (majoritate: 6 voturi DA, 10 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 68 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (nota DLDC nr. 4315/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (nota DLDC nr. 4317/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea art. 525 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (nota DLDC nr. 4313/2026); (majoritate: 1 vot DA, 15 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (nota DLDC nr. 4305/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative privind stabilirea competenţei de investigare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (nota DLDC nr. 4318/2026); (majoritate: 6 voturi DA, 10 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a propunerii legislative pentru completarea art. 2 din Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public (nota DLDC nr. 4559/2026); (majoritate: 4 voturi DA, 12 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a proiectului de Lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice (nota DLDC nr. 4472/2026); (majoritate: 3 voturi DA, 13 voturi NU; 1 vot NUL)
• avizarea negativă a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (nota DLDC nr. 5118/2026). (majoritate: 5 voturi DA, 11 voturi NU; 1 vot NUL)

CSM susține că propunerile aduc sistemul judiciar la „discreția decidenților politici”

În ceea ce privește legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, CSM consideră că :

• un sistem judiciar „reformat” de la an la an, la discreția decidenților politici care se succed, nu mai poate fi considerat independent
• Nu se impune eliminarea sistemului de promovare „pe loc” și reglementarea unei proceduri de promovare în funcții de execuție exclusiv pe post (promovare efectivă)
• În ceea ce privește propunerea de modificare a procedurii de numire în funcțiile de conducere de la instanțe și parchete, nu este justificată în niciun fel modificarea actualelor dispoziții legale, procedura în vigoare asigurând eficiența și coerența în managementul instanțelor, în timp ce propunerile formulate ar genera veritabile blocaje instituționale. Mai mult, propunerea de modificare nu îndeplinește condițiile de calitate a normei juridice, astfel cum au fost subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale ca expresie a exigențelor impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată. Reglementarea propusă este lipsită de claritate și previzibilitate, fiind contrară dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală.
• În ceea ce privește propunerile de modificare a reglementării vizând promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, acestea nu pot fi adoptate, legislația în vigoare prevăzând toate reperele pe baza cărora se realizează aceasta, iar aplicarea lor asigurând toate garanțiile de transparență, obiectivitate și profesionalism. Măsura este criticabilă din perspectiva respectării dispozițiilor constituționale și propunerea de introducere la art. 143 a alin. (8).
• Prin conferirea de atribuții unor reprezentanți ai puterii executive – Președintelui României și ministrului justiției – care nu au prevăzută nicio implicare în această procedură (și nici nu pot avea, față de dispozițiile din Legea fundamentală) sunt încălcate atât competența constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii, cât și obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.

În ceea ce privește propunerile pentru modificarea și completarea Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, CSM consideră că:

• Intervenția normativă vizată de propunerea legislativă este lipsită de orice justificare, iar promovarea acesteia ar constitui un regres în reglementare, având potențialul de a afecta derularea corespunzătoare a procedurilor de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
• O altă modificare propusă în legătură cu alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii o reprezintă eliminarea etapei de desemnare a candidaților. Se propune practic desfășurarea alegerilor într-o singură etapă, iar dacă printre candidați există judecători/procurori care funcționează în circumscripția aceleiași curți de apel/aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, este declarat ales ca membru magistratul care a obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național. Reglementarea propusă nu îndeplinește condițiile de calitate a normei juridice, astfel cum acestea au fost subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale ca expresie a exigențelor impuse de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituția României, republicată. Dimpotrivă, dispozițiile propuse sunt profund neclare și neprevizibile, modalitatea în care au fost formulate făcând imposibilă aplicarea acestora.
• Toate aceste inadvertențe, de neacceptat într-un proces legislativ ce vizează modificarea structurală a unor aspecte ce privesc autoritatea judecătorească, fac ca procedura descrisă în cuprinsul art. 13 să nu poată fi pusă în practică.
• Criticabilă este și propunerea vizând modificarea numărului membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii de la curțile de apel și judecătorii.
• Tot în procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se propune transferarea unor atribuții de la secțiile Consiliului către Plen, context în care se prevede că Plenul soluționează opozițiile formulate împotriva hotărârilor colegiilor de conducere prin care a fost verificată îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către judecătorii și procurorii care și-au depus candidaturile (în prezent acestea fiind soluționate de secția corespunzătoare). Or, o astfel de reglementare este contrară principiului separării carierelor, principiu fundamental de funcționare a sistemului judiciar român, consacrat prin Legea nr. 234/2018 și recunoscut de Curtea Constituțională.
• Inconsecvențe legislative în reglementarea procedurii de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii rezultă și din modul în care sunt formulate anumite propuneri.
• Vicii de neconstituționalitate din perspectiva calității legii prezintă și propunerea de modificare a art. 24 alin. (2), cu următorul cuprins: „Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorității membrilor acestuia”.
• Și propunerile vizând procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt susceptibile de critici.
• Interdicțiile și regulile de integritate propuse pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt lipsite de claritate, predictibilitate și proporționalitate.
• Și propunerile formulate cu privire la modalitatea de adoptare, motivare și publicare a hotărârilor Consiliului sunt criticabile.
• Vădit neconstituțională este și dispoziția tranzitorie redată la art. II alin. (4) din propunerea legislativă, potrivit căreia „la primul proces electoral organizat potrivit prezentei legi, durata mandatelor unor membri reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor se stabilește în mod diferențiat, prin regulamentul de organizare a alegerilor, în vederea realizării reînnoirii periodice și etapizate a competenței Consiliului Superior al Magistraturii”.
• Este inadmisibilă orice încercare de a stabili prin norme infraconstituționale sau infralegale o altă durată a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii decât cea expres prevăzută de Legea fundamentală.

Modificările legilor 303/2022 și 305/ 2022 au fost inițiate de 38 de deputați și senatori USR.