Economice

Guvernul vede datoria României milimetric sub pragul de la care ar fi obligat să ia măsuri. Doar dobânzile se duc spre 8 miliarde de euro în 2023. Ce cred analiștii?

Datoria publică a României nu va depăși niveul de 50%, de la care autoritățile sunt obligate să ia măsuri de reducere, potrivit Legii responabilității fiscal bugetare, arată previziunile oficiale. Analiștii consultați de Economica cred, pe de altă parte, că aceasta este o țintă greu de atins, în condițiile în cafre doar dobânnzile vor merge spre 8 miliarde de euro.

Chiar dacă în primăvara acestui an se sublinia că nivelul sustenabil al datoriei publice în PIB este în jur de 45%, iar în 2018 nivelul acesteia era de 36% din PIB, acum datoria publică se îndreaptă vertiginos către 50% din PIB. Economiştii estimează că nivelul PIB în 2022 se va situa probabil în jurul a 1.300 de miliarde de lei, iar anul viitor la circa 1.400 de miliarde lei.

Necesarul de finanţare al anului în curs este estimat de analişti la circa 150 de miliarde de lei şi probabil ceva mai mic anul viitor, în condiţiile unui proiect de buget foarte ambiţios al guvernului. În condiţiile unui PIB de 1.400 de miliarde de lei, numai cheltuielile cu plata dobânzilor datoriei publice de anul viitor ar putea să fie cuprinse între 35 şi 40 miliarde de lei (7-8 miliarde euro, mai exact), conform unei surse din mediul financiar bancar. Nivelul cheltuielilor estimative cu plata dobânzilor aferente datoriei publice în 2022, după ultima rectificare bugetară sunt de 27,97 miliarde de lei.

De câți bani din împrumuturi are nevoie România?

Conform proiectului de buget aprobat de guvern, în anul 2022 necesarul brut de finanțare se  situează la aproximativ 148,6 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 5,74% din PIB și de nivelul datoriei de refinanțat în valoare de cca 68,4 miliarde lei.

Pentru sfârșitul anului 2022, se estimează la un nivel al datoriei publice guvernamentale de 47,2%  din PIB, cu încadrarea în  plafonul stabilit pentru anul 2022 la 49,8% din PIB conform Legii nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022. Pe termen mediu (2023–2026), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menține la un nivel sustenabil ce nu va depăși 49,80% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși din 42% PIB.

În proiectul de lege a bugetului, care o conţine şi pe cea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la  -4,40 % din PIB.

 

Share this:

(Visited 4 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

code