Studiourile videochat nu sunt obligate să aibă contracte de muncă cu angajatele. Aceasta este principala decizie cu valoare economică obținută de avocații de la ZRVP într-un dosar penal în care procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au acuzat de evaziune fiscală și spălare de bani un mare jucător din domeniu. Ancheta, inițiată în anul 2014, a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a vizat activitatea desfășurată de câteva sute de persoane pentru un important jucător din industria de videochat din România, acuzat de săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. George Avram, senior associate al ZRVP și unul dintre cei trei avocați care au lucrat la dosar (din echipă au mai făcut parte Ionuț Chisăr și Doru Cosmin Ursu), a acceptat să răspundă mai multor întrebări puse de Economica și să explice, astfel detaliile acestei victorii cu un impact semnificativ în piața studiourile de videochat, industrie bine reprezentată în România. Vă prezentăm principale idei și, mai jos, răspunsurile integrale ale avocatului:
– S-a demonstrat, în premieră națională, că în cazul activității prestate de modelele de videochat, specificul activității nu impune încheierea unor contracte de muncă între acestea și studiouri;
– Apărările avocaților ZRVP au fost confirmate de Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, de experții desemnați pe parcursul fazei de urmărire penală și de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– Avocații ZRVP au reușit să obțină o soluție favorabilă încă din faza de urmărire penală, procurorul de caz dispunând clasarea dosarului penal, fără a se mai ajunge în fața judecătorilor;
– Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a instituit, în cursul anului 2015, măsuri asigurătorii de peste 250 de milioane de euro;
– Pe lângă aceste măsuri asigurătorii, cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în anul 2015 au fost ridicate mai multe sume de bani, laptopuri și alte dispozitive electronice, în valoare totală de aproape un milion de euro.
Întrebările Economica și răspunsurile lui George Avram, senior associate ZRVP
În ce măsură soluția obținută de ZRVP poate avea valoare de precedent? Soluția legală identificată în acest caz pentru prestarea serviciilor va putea fi folosită și de alte entități fără a mai avea dificultăți având în vedere această decizie?
Prin apărările efectuate pe parcursul fazei de urmărire penală am demonstrat, în premieră națională, că în cazul activității prestate de modelele de videochat, specificul activității nu impune încheierea unor contracte de muncă între acestea și studiouri.
Având în vedere că apărările avocaților ZRVP au fost confirmate de Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, de experții desemnați pe parcursul fazei de urmărire penală și de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, putem afirma că s-a creat un precedent favorabil industriei de videochat.
Cu toate acestea, ordonanța de clasare nu se bucură de aceeași „autoritate de lucru judecat” ca o hotărâre definitivă; în plus, sistemul nostru de drept nu este unul în care precedentul judiciar să nască obligativitate întocmai ca legea. Una peste alta însă, justețea și forța argumentelor sunt cele care dau greutate acestei soluții de speță.
Care considerați că a fost argumentul decisiv prin care ați convins judecătorii?
Avocații ZRVP au reușit să obțină o soluție favorabilă încă din faza de urmărire penală, procurorul de caz dispunând clasarea dosarului penal, fără a se mai ajunge în fața judecătorilor.
Clientul, după ce a schimbat mai mulți avocați, a înțeles că trebuie să apeleze la o societate de avocați care are atât avocați specializați în domeniul dreptului penal, cât și avocați specializați în dreptul muncii și proprietate intelectuală. Aceasta a fost și este, în general, cheia succesului în spețe complexe: capacitatea echipei de avocați de a contopi specializări diferite.
Într-un dosar penal atât de complex au fost foarte multe argumente prezentate pe parcursul fazei de urmărire penală. Pe lângă interpretarea unor texte din Legea nr. 53/2003, au contat foarte mult argumentele referitoare la faptul că atâta timp cât „meseria de videochatist” nu există în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și nici nu există un cod CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională), este imposibilă încheierea unor contracte de muncă între modele de videochat și studiouri, aspect confirmat pe parcursul fazei de urmărire penală de răspunsurile oferite de Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Având în vedere inexistența unui cod CAEN pentru această activitate, clientul a fost nevoit să identifice o soluție legală care să permită atât prestarea serviciului de către modelele de videochat în beneficiul studiourilor, cât și declararea și impozitarea veniturilor obținute prin prestarea acestor servicii. Această soluție a constat în încheierea de contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, iar avocații ZRVP au demonstrat legalitatea acestei decizii, infirmând acuzația penală.
Care a fost valoarea prejudiciului imputat în dosar?
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a instituit, în cursul anului 2015, măsuri asigurătorii de peste 250 de milioane de euro.
Pe lângă aceste măsuri asigurătorii, cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în anul 2015 au fost ridicate mai multe sume de bani, laptopuri și alte dispozitive electronice, în valoare totală de aproape un milion de euro.
Prin ordonanța de clasare s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii și restituirea tuturor bunurilor și sumelor de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare.
De ce s-a întins dosarul pe o perioadă atât de lungă?
A contat foarte mult complexitatea cauzei, pe parcursul fazei de urmărire penală fiind audiate sute de persoane, și cuantumul ridicat al presupusului prejudiciu, motiv pentru care procurorul a dispus efectuarea unei expertize contabile și fiscale judiciare cu zeci de obiective, la care s-au adăugat obiectivele propuse de avocații ZRVP, iar ulterior, observând că experții judiciari au concluzionat că nu există un prejudiciu în cauză, procurorul a dispus și un supliment la acest raport de expertiză, cu alte obiective, dar cu aceeași concluzie: nu există un prejudiciu în cauză.