Valentin Tătaru, economistul şef al ING Bank spuner în raportul său periodic de analiză macroeconomică că este foarte probabil ca la finalul anului, dobânda de politică monetară să fie de 5,5%.
Economistul şef al ING Bank îşi motivează prognoza prin existenţa unei diferențe considerabile între ratele dobânzii cheie din România față de colegii săi CEE3 (Polonia, Republica Cehă și Ungaria). „Având în vedere că discuția despre natura tranzitorie a inflației este cu mult în urmă, asta sugerează că preocupările legate de creștere sunt un factor mai mare în spatele acestui diferențial. Cu toate acestea, câștigurile aparente ale acestei poziții politice ar putea, în opinia noastră, să fie mai mult decât compensate de percepția pieței că BNR este prea departe în urma curbei și va trebui să permită o ajustare rapidă mai mare la un moment dat”, arată Valentin Tătaru.
El precizează că există riscul ca în cazul în care celelalte bănci centrale CEE3 continuă ritmul majorărilor ratelor, BNR să fie obligată să le urmeze. Pe de altă parte, eventualele reduceri de dobândă în spațiul CEE3 sunt puțin probabil să fie urmate în România în următorii doi ani.
Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte CFA România, nu exclude posibilitatea ca dobânda cheie să ajung la 5%, fapt care ar putea duce şi inflaţie la 15%, mai sus decât prognoza maximă anunţată de BNR de 14,2% pentru luna iunie. „Piaţa anticipa o inflaţie de 11%, dar ea a ajuns la 14%, condiţii în care o dobândă de politică monetară de 5% sau chiar mai mult nu este exclusă. În aceste condiţii,nu este exclus să avem o lărgire a intervalului între dobâînzile practicate de BNR pentru cele două facilităţi: de credit şi de depozit. În acest context, nu este exclus sa avem un ROBOR chiar de 7% până la finalul anului. În plus, majorarea ROBOR va fi uremată la un interval de 5-6 luni de majorarea IRCC, celălalt indice care stă la baza formării dobânzilor la credite”, a declarat Adrian Codirlaşu.
În plus, inflaţia şi chiar majorarea dobânziulor are legătură şi cu evoluţia cursului de schimb al dolarului, care în maxim o lună va ajunge la aceeaşi paritate cu euro, conform aprecierilor lui Adrian Codirlaşu. Şi asta deoarece, majoritatea materiilor prime au preţurile stabilite în dolari, iar dolarul este văzut acum ca monedă de refugiu, după războiul Rusia Ucraina şi majorarea dobânzii de politică monetară operată de FED.