„Majorăm rezervele pe care le construim în bănci pentru a le putea elibera ulterior, în cazul unor evenimente nefavorabile. Avem 9 bănci de importanță sistemică. Cea mai mare e Banca Transilvania care va avea cel mai mare amortizor de capital suplimentar, de 2% urmată de UniCredit, BRD, BCR, care vor avea o cerinţă de capital suplimentar de 1,5%, urmate în ordine de Raiffeisen Bank, cu 1%, OTP Bank, Alpha Bank şi Eximbank, fiecare cu câte 0,5%”, a declarat Florian Neagu, director adjunct stabilitate financiară, BNR.
Pentru multe bănci amortizorul de capital se dublează faţă de nivelul actual. De asemenea, reprezentantul BNR spune că se va uita foarte atent inclusiv la politica de dividende, cu atât mai mult cu cât în perioada pandemiei recomandările BNR în această privinţă au dat rezultate bune. „Vom cere băncilor să fie precaute şi să se asigure că fac faţă unor crize suprapuse”, a declarat Florian Neagu. Asta, în condiţiile în care rata creditelor neperformante pe sistemul bancar a fost pentru prima dată sub 3% în august 2022.
Amortizorul anticiclic de capital (CCB – countercyclical capital buffer) este unul dintre instrumentele macroprudențiale introduse de pachetul legislativ CRDIV/CRR și recomandate de Comitetul European pentru Risc Sistemic pentru reducerea și prevenirea creșterii excesive a creditării și a îndatorării. Instrumentul are ca obiectiv principal îmbunătățirea rezilienței sectorului bancar la posibile șocuri. Instrumentul amortizorul anticiclic de capital este definit pentru gestionarea riscurilor în baza monitorizării la nivel agregat a evoluțiilor din piața creditului.
Banii suplimentari pe care băncile vor trebui să îi ţină ca rezervă ar putea aduce o înăsprire a condiţiilor de creditare şi la o încetinire a ritmului de creditare, în condiţiile în care anul acesta am ajuns ca ritm de creştere al creditării pe locul doi în Uniunea Europeană, iar ca medie pe trei ani chiar pe primul loc. Asta este o veste bună, faptul că băncile au sprijinit economia. „Noi ne uităm cu atenție la dinamică întrucât știm că în criza anterioară criza a venit pe canalul companiilor”, arată Florian Neagu.
Oficialul BNR spune că sunt identificate trei riscuri principale în tabloul de bord. Primul e riscul geopolitic combinat cu riscul energetic. „Proiecțiile de creștere economică în Europa sunt într-o anumită deteriorare. Prin canalul extern ne așteptăm la anumite presiuni care pot genera riscuri. Cu un război la graniţă, criză energetică şi inflaţie ridicată e normal să ne întrebăm dacă băncile vor mai putea finanța sectorul real și cel guvernamental”, arată Neagu.
Al doilea risc e reprezentat de dezechilibrele interne, în special de deficitele gemene. „Ne uităm foarte atent la deficitul de cont curent pentru că acolo se închid multe din problemele din economie”, spune directorul adjunct de la stabilitate financiară.
Al treilea risc e legat de capacitatea autorităților de a atrage resurse europene și din PNRR. „Finanţările europene pot diminua semnificativ impactul negataiv al riscurilor enumerate mai sus”, a concluzionat Neagu.
