Românii resimt tot mai puternic efectele valului de scumpiri, după ce rata anuală a inflației a ajuns în aprilie 2026 la 10,7%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari majorări de preț s-au înregistrat la energie electrică, carburanți și produse alimentare precum cafeaua.
Datele statistice arată că energia electrică s-a scumpit cu peste 54% comparativ cu aprilie 2025, în timp ce motorina a înregistrat creșteri de aproximativ 33%, iar benzina de peste 22%. Cafeaua a depășit și ea pragul unor majorări de peste 20%, într-un context economic marcat de presiuni regionale și de costuri ridicate în energie și transport.
Creșteri importante de preț au fost raportate și la alte produse și servicii. Fructele proaspete, laptele, zahărul și utilitățile au continuat să se scumpească, iar în zona serviciilor cele mai mari salturi au fost observate la chirii și transporturi.
În paralel cu inflația ridicată, economia României traversează și o perioadă de încetinire. Datele INS arată că produsul intern brut a scăzut în primul trimestru din 2026 comparativ cu trimestrul anterior și față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe fondul acestor evoluții, în spațiul public au apărut dispute politice privind cauzele inflației. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susținut că actualele scumpiri sunt influențate în principal de contextul regional și de efectele conflictelor din Orientul Mijlociu asupra pieței energiei.
Dincolo de disputa politică, fenomenul inflaționist ridică o problemă esențială pentru statul de drept și pentru economie: securitatea juridică și predictibilitatea deciziei publice. În orice economie modernă, investițiile, contractele și raporturile comerciale depind de stabilitate legislativă și de încrederea că regulile jocului nu se schimbă arbitrar.
Securitatea juridică nu este doar un concept teoretic din dreptul constituțional, ci o condiție practică pentru funcționarea economiei. Atunci când mediul fiscal, politicile energetice sau reglementările economice devin imprevizibile, costurile sunt transferate rapid către populație prin inflație, deprecierea puterii de cumpărare și reducerea investițiilor.
Într-un stat de drept, cetățeanul trebuie să poată anticipa consecințele juridice și economice ale actelor autorităților. Predictibilitatea normelor, stabilitatea instituțională și respectarea principiilor constituționale sunt elemente fundamentale pentru protejarea economiei și pentru menținerea încrederii publice. Fără această securitate juridică, inclusiv politicile economice riscă să devină instabile, iar efectele se resimt direct în prețurile plătite zilnic de populație.
Marius Leontiuc – senior editor, specialist în drept
